"Nu am prejudecăţi. Urăsc la fel pe toată lumea" (W. C. Fields)
Grigore Ghica-Vodă al Moldovei a fost asasinat pentru împotrivirea sa la cedarea Bucovinei (după 1821)
Ieşenii, pentru a veni toamna la Cameră la Bucureşti, luau mai bine drumul pe la Cernăuţi, Lemberg, Viena şi Pesta, de unde se puneau în vapor şi veneau pe la Giurgiu decât a veni de-a dreptul pe la Focşani şi Buzău (din pricina noroaielor teribile)
Puzderia de cuvinte turceşti s-a înlocuit cu altele ruseşti, când ruşii au luat, pe rând, Bucovina, Basarabia, gurile Dunării, Delta.
Boierilor, în străinătate, le era ruşine cu numele lor. De aceea Ion, Gheorghe sau Ilie îşi ziceau Ioanidi, Gheorghiadi, Iliadi
Tudor Vladimirescu era indignat de jafurile oamenilor lui Ipsilanti (conducătorul Eteriei, o mişcare revoluţionară îndreptată împotriva Imperiului Otoman) care din insurgenţi împotriva turcilor deveniseră prădători de moşii, hoţi la drumul mare. (Am pomenit anterior cum oamenii lui Ipsilanti l-au arestat pe Tudor din mijlocul pandurilor săi, panduri care nu l-au apărat pentru că-şi executase un căpitan pentru jaf)
În vremea ciumei lui Caragea (1812) cei ce adunau morţii tâlhăreau în voie, până ce autoritatea a format un del de serviciu sanitar. Într-un raport scria: „Azi am adunat 15 morţi, dar n-am putut îngropa decât 14, fiindcă unul a fugit şi nu l-am putut prinde”
Prădăciunile şi jafurile oamenilor care veneau şi cu Tudor Vladimirescu, şi cu Ipsilanti spre Bucureşti speriaseră pe oameni care fugeau în toate părţile. Îi aşteptau pe turci ca pe nişte salvatori! Tudor Vladimirescu a luat măsuri împotriva jefuitorilor, dar fără succes, îi irita pe comandanţi...