Jurnal de călătorie

Vă prezint locurile pe unde călătoresc

Mănăstirea Dimitrie Cantemir, localitatea Grumezoaia, judeţul Vaslui

Multă lume vrea să viziteze locuri din lumea mare, dar nu a mers destul nici măcar în propria ţară. La nivel local putem privi la fel lucrurile. Câţi oameni au văzut tot ce era de văzut în propriul judeţ? Cred că nici eu nu fac excepţie. De Sfântul Ilie, brusc am hotărât să fac o vizită la Mănăstirea Dimitrie Cantemir pe care nu am mai văzut-o niciodată.

Plecând din Vaslui, pe drumul european Cransa-Huşi-Vama Albiţa, la vreo 8 kilometri de Huşi este un indicator către localitatea Creţeşti. Mergi apoi pe un drum asfaltat printr-o pădure şi după câţiva kilometri ajungi la mănăstire. Mai este un drum direct dacă pleci de la Huşi, dar nu-l cunosc decât de pe hartă.

Mănăstirea se află în comuna Dimitrie Cantemir. Acolo s-a născut domnitorul. Familia Cantemir a avut acolo moşii. Prima biserică a fost ridicată de un oştean viteaz al lui Ştefan cel Mare, Stan Posatnicu. M-am uitat puţin pe net. Posatnic se pare că înseamnă slujbaş, dregător cu atribuţii militare. Apoi Cantemir a ridicat la 1692 o altă biserică de lemn pe locul celei vechi. Biserica veche a fost restaurată din temelii şi s-a ridicat şi una nouă. Mănăstirea s-a reînfiinţat abia în 1996, după ce fusese pustiită în 1802 de o epidemie de holeră. Acum se constuieşte şi o clădire nouă care va avea câteva chilii, dar va fi şi sală de mese acolo pentru a deservi mai multe persoane, aproximativ 80. Acum în mănăstire trăiesc mai puţin de 20 de călugări. Mai multe date istorice le puteţi afla pe wikipedia.

Mănăstirea, aşa cum arată azi, am pozat-o din parcare, suficientă pentru măcar 20-30 de maşini.

Aleile mănăstirii sunt pline de trandafiri în special. În faţă se vede biserica nouă.

Mănăstirea, pozată de peste gard.

Mai sus vedeţi biserica veche, restaurată complet (de la temelie) după 1996. E din lemn şi e frumos lucrată (după standardele mele).

Aceasta este fântâna din faţa bisericii noi.

Biserica nouă, din interior. Biserica veche nu am putut-o poza pe interior pentru că era închisă la ora când am ajuns eu acolo.

Mai sus sunt moaştele unui martir omorât de perşi în anul 614. La acea vreme, Imperiul Roman de Răsărit era mereu în conflict cu perşii. Atacurile frecvente reciproce justificau - în viziunea liderilor celor două imperii - dreptul la tron, erau un mod de viaţă.

Aici se află câteva moaşte, ale unor sfinţi din diverse locuri ale lumii creştine ortodoxe. Papucul care se vede aparţine Sfântului Ierarh Spiridon din Insula Corfu.

Mereu mi-a plăcut să pozez în biserici interiorul turnului!

Am petrecut vreo două ore la Mănăstirea Dimitrie Cantemir, m-am simţit foarte bine şi vă invit şi pe voi să o vizitaţi. Nu veţi avea ce regreta!

Despre autor
Author

Dan Pracsiu deţinător www.dponline.ro
Profesor, Liceul Teoretic "Emil Racoviță" Vaslui
Membru în Comisia Naţională a Olimpiadelor de Informatică
Pasiuni: istoria, călătoriile, fotografia, muzica clasică

Comentarii (4)
Scrie un comentariu
Nume:

Comentariu:

15 + 10 =