Întoarcere în timp. La Fălciu
Astăzi parcă m-am întors în timp. Am mers cu maşina la Fălciu, o comună din judeţul Vaslui, acolo unde m-am născut acum... hm... 19 ani. Localitatea nu e chiar departe, sunt vreo 90 km de la Vaslui până acolo şi am făcut cu maşina doar o oră şi un pic, drumul este absolut liber, foarte puţin circulat.
Am mers cu fiul meu, cu mama şi cu soacra mea. Prima oprire în sat a fost la o doamnă, veche cunoştinţă. Am rememorat câteva aspecte din primii ani ai mei de viaţă. Doamna chiar mi-a arătat o poză cu mine la vreo doi ani cred. Eu sunt în dreapta jos (m-am pus în medalion).
Asta e echipa mea de grădiniţă, imaginea e alb-negru, că aşa era moda în comunism, poze color făcea doar securitatea pe vremea aia... Gazda noastră are doi fii, cel mai mare fiind plecat ilegal din 1980 în Suedia. Hai să vă povestesc cum a fugit că e de pomină. Era pe bricul Mircea în echipaj şi au mers cu vasul în Suedia la o aplicaţie sau ceva de genul ăsta. A rămas acolo tot echipajul, cu căpitan cu tot, de a trebuit să trimită Ceauşescu pe alţii să aducă bricul la Constanţa înapoi! Evident, rudele celor fugiţi au avut de suferit. Gazda noastră era director în sat şi a fost dată afară. V-am spus despre asta, poate iau aminte toţi idioţii care regretă perioada comunistă!
Despre perioada mea la grădiniţa din Fălciu vă mai pot spunecâte ceva. Am intrat acolo cu derogare (ce mai, adică pe pile!), căci eram prea mic. Am participat în acele vremuri şi la un concurs de triciclete, am ajuns ultimul la finish, dar i-am spus mamei că, citez: am mers nepede.
Azi a fost sărbătoare, aşa că am trecut pe la cimitir unde sunt îngropaţi bunicii mei. Am crezut că va ţine preotul şi o slujbă, dar n-a fost să fie. Sfinţia-sa a făcut infarct şi e în spital la Iaşi. Mama avea la ea nişte bomboane şi a dat de pomană copiilor de pe acolo. Ăia mari, ştiţi voi de cine vorbesc, au întrebat-o dacă nu cumva are şi de băut. N-avea. Welcome to Real Romania!
Am fost apoi la Prut, Fălciul este sat la graniţa cu Republica Moldova. Râul era tulbure, dar frumos. Următoarele trei poze sunt cu Prutul. Am stat pe loc în timp ce fotografiam cu telefonul mobil şi m-am rotit doar puţin.
Pescuitul e permis acolo, dar malurile sunt cam abrupte, aşa că am mers în altă parte unde îmi amintesc că mergeam eu să pescuiesc în perioada vacanţei când mergeam în vizită la bunica. Acolo m-am tras în poză pentru posteritate.
Când ne-am întors, am dat peste doi grăniceri şi am intrat puţin în vorbă. Unul din ei mi-a spus că nu a mai văzut un sat cu oameni mai săraci şi mai răi ca în Fălciu. I-am spus că asta înseamnă că nu a prea mai fost pe la ţară... pe la alte ţări! Oricum, parcă în zonă e capătul pământului şi oamenii se poartă ca atare. Gazda noastră ne-a povestit o fază haioasă cu un fălcian care s-a dus la oraş să-şi facă o poză. Fotograful l-a întrebat: "Cum facem poza, tot sau numai bust?". Omul a replicat: "Bust, dar să mi se vadă şi bocancii!"
N-am mai stat mult pe acolo, oricum, mi-a făcut plăcere să-mi revăd locurile natale. La întoarcere, mama mi-a arătat peste ce dealuri a trebuit să treacă bunica împreună cu toată familia când s-au refugiat în timpul celui de-al doilea război mondial. Veneau ruşii! Când s-au întors acasă, n-au mai găsit nimic. Fusese totul furat. Pomenesc şi de acest episod ca să le intre bine în cap idioţilor care îl consideră azi pe fostul mareşal Ion Antonescu un mare om. N-a fost decât un militar rigid şi bătut în cap care s-a încăpăţânat să-şi respecte cuvântul dat altui dement, Hitler. Şi asta în detrimentul ţării. Cine îl admiră, să încerce să facă pe refugiatul şi să vadă cum e!
Despre autor
Dan Pracsiu deţinător www.dponline.ro
Profesor, Liceul Teoretic "Emil Racoviță" Vaslui
Membru în Comisia Naţională a Olimpiadelor de Informatică
Pasiuni: istoria, călătoriile, fotografia, muzica clasică
Scrie un comentariu
Palatul Peleş din Sinaia a fost construit de Regele Carol I al României. A costat 16 milioane lei aur.
gh 1-9-2011 15:5:23
Din zonă este si gh , un pic mai la nord vreo 10-15 km.
Dan Pracsiu 2-9-2011 18:37:59
@GH: Am trecut si pe langa casa neamului Lacatica !
Magd-Utzu 24-09-2013 ora 22:38
Sper sa mai ajung si eu pe acolo intr-o zi cu soare. Oricum, aflandu-ma in Irlanda si locuind intr-un orasel cu vreo 8 mii de locuitori ma simt cam ca la tara. Diferenta este ca orasul in care stau este bine ingrijit, iar oamenii sunt la locul lor. Alcool se consuma mult mai mult aici decat in Romania, dar nu aud scandaluri, cel putin nu unde locuiesc eu.
Am pescuit si eu la Prut cand eram purec. Tin minte si acum ca imi era asa de frica sa nu pierd pestele din undita incat aruncam undita pe spate cu totul si plonja bietul peste in stufaris, de unde il recupera fratele meu. Il cunosti? :)
Dan Pracsiu 1-10-2013 ora 13:47
Il cunosc, dar secventa cu recuperatul pestelui nu mi-o amintesc.
Anca Sorin 10-12-2013 ora 11:25
ma uit cu nostalgie la ultima fotografie de pe malul prutului si i-mi aduc aminte cu placere cind mergeam in vacanta la bunici, si vad exact zona unde pescuiam ,, in cot,, cum i se spunea acelei zone a Prutului unde mi-am petrecut copilaria.
Pe vremea aceea , cu o bucata de mamaliga amestecată cu paine si o undita de 4m prindeam citeva kg de caras, ciortan .
Referitor la consumul de alcool ,eu stiam ca in Romania este declarat ,, sport national,,