Vorbe celebre din istorie
Am strâns pentru voi mai multe citate adunate de la unele personaje istorice, vorbe care mie mi-au plăcut foarte mult. Aş dori ca înainte să le citiţi să ştiţi că nu este întotdeauna sigur că respectivii au spus ceea ce se povesteşte azi că ar fi spus. Chiar şi azi, deşi există posibilitatea înregistrărilor audio şi video, sunt multe declaraţii şi fapte puse sub semnul întrebării. Totuşi citatele pe care vreau să le redau ilustrează de multe ori cu umor sau cu umor negru firea anumitor lideri ai lumii de-a lungul vremurilor, sau situaţia în care se aflau oamenii şi statele la un anumit moment.
La începutul anului 1877, România era sub suzeranitate otomană, dar existau multe tensiuni la Dunăre între noi şi Imperiu. Carol I, primul rege al României, a aflat că grăniceii români au deschis focul cu tunurile la Giurgiu împotriva turcilor. Atunci ar fi spus: Asta-i muzica ce-mi place! (Se pare că în realitate i-ar fi înjurat pe turci!)
Napoleon Bonaparte, împărat al Franţei şi mare strateg pe câmpurile de bătălie ale Europei, şi-a surclasat de nenumărate ori adversarii în luptă, administrându-le înfrângeri catastrofale. El spunea: Nu întrerupeţi niciodată un duşman care e pe punctul de a comite o eroare. William Pitt, prim ministru englez, a spus după bătălia de la Austerlitz din 1805: Strângeţi harta Europei. Şapte ani de acum încolo nu vom mai avea nevoie de ea. Asta pentru că Napoleon a reuşit atunci să învingă net coaliţia formată din austrieci şi ruşi.
Iosif Visarionovici Stalin, lider al Uniunii Sovietice, a aflat imediat după cel de-al doilea război mondial că liderul de la Vatican al lumii catolice are o imensă putere şi influenţă. Atunci Stalin a replicat: Papa? Câte divizii are Papa?
Nichita Hruşciov a fost conducător al Uniunii Sovietice. El i-a urmat lui Stalin care a murit în 1953. Hruşciov este cel care a denunţat într-un congres al partidului comunist crimele staliniste. El a declarat odată: Când eram sub conducerea lui Stalin, nu aveam idee dacă locul în care eram trimis era o casă sau o închisoare.
Ginghis Han a fost un mare cuceritor mongol. El a creat un imperiu imens în urma invaziilor pe care le-a organizat în toate direcţiile. Se pare că a fost responsabil de uciderea fără milă a aproximativ un sfert din populaţia lumii de atunci. Cu toate acestea, el a spus: Toţi trebuie să ne abţinem de la fapte care ne-ar cauza conflicte sufleteşti şi care ne-ar putea arunca în situaţii fără ieşire.
Irod I cel Mare, rege al Palestinei între 37 î.Hr. şi 4 d.Hr., respecta cu sfinţenie obiceiul evreiesc de a nu consuma carne de porc. Despre el, împăratul Octavian Augustus al Imperiului Roman spunea: Mai bine să fii porcul lui Irod decât fiul său. Irod şi-a ucis mulţi dintre fii şi este cel care a ucis în Bethleem pe toţi pruncii sub 2 ani.
Iulius Caesar, marele lider roman, se afla în conflict deschis pentru putere cu Pompei. Caesar preluase frâiele Romei, iar Pompei făcuse marea greşeală de a se retrage în Grecia în loc să fugă în Spania unde-l aştepta o puternică şi credincioasă oştire. Atunci Caesar a spus: Voi învinge o armată fără general şi apoi un general fără armată. Ceea ce a şi făcut.
Mithridates, regele elen al Regatului Pontului din Asia Mică, a avut un lung conflict cu Roma, pe atunci încă republică. În anul 85 î.Hr., având mari probleme cu toţi vecinii săi, a trimis emisari pentru a face pace cu Roma. El a încercat să-l îmbuneze pe dictatorul Lucius Cornelius Sulla, amintindu-i de o mai veche alianţă pe care o avuseseră. Atunci Sulla i-a răspuns: Din nefericire, au trebuit să moară 160 000 de supuşi de-ai tăi ca să-ţi aminteşti de prietenia noastră.
Liderul got Alaric a fost primul care a reuşit să cucerească în anul 409 d.Hr. Roma, oraşul care ţinuse sub control atâtea popoare. Pe atunci Roma nu mai era capitala Imperiului, curtea imperială retrăgându-se la Ravenna, un loc mai uşor de apărat de invadatori. Împărat era pe atunci Honorius care avea ca pasiune creşterea puilor. Atunci când supuşii i-au transmis împăratului că Roma a pierit, Honorius a rămas împietrit de durere: Dar acum o oră i-am dat să ciugulească grăunţe din palma mea. A aflat cu uşurare că era vorba de oraşul Roma şi nu de puiul său favorit cu acelaşi nume!
Maria Antoaneta, regină a Franţei, a avut de făcut faţă în 1793 Revoluţiei Franceze. Când poporul şi-a exprimat nemulţumirea şi a strigat Nu avem pâine, regina ar fi replicat: Foarte bine, mâncaţi cozonac! Ea a murit ghilotinată.
Despre autor
Dan Pracsiu deţinător www.dponline.ro
Profesor, Liceul Teoretic "Emil Racoviță" Vaslui
Membru în Comisia Naţională a Olimpiadelor de Informatică
Pasiuni: istoria, călătoriile, fotografia, muzica clasică
Tempera 11-7-2011 19:18:24
Paragraful cu Irod e favorit. Super funny!
Vasile 27-1-2012 17:51:7
Excelent articol! Asteptam si anul acesta cateva articole pe teme de istorie.
maria 17-01-2017 ora 16:49
Ar trebui mai multe. Este super. Ni se atrofiaza creierul altfel.